TRADUCEREA CA ECHIVALENTA INTRE TEXTE
Pornind de la conceptul conform caruia traducatorul are obligatia de a traduce sensul unui text, si anume continutul concret al actului de comunicare, atunci „traducerea”, afirma Baggio (1984), „trebuie inteleasa in mod riguros ca o echivalenta intre texte”.
De-a lungul timpului, dezbaterile din domeniul traductologiei au ajuns la o concluzie fundamentala pentru stiinta traducerilor: traducerea trebuie sa realizeze echivalenta intre texte, textul fiind inteles ca un tot unitar ce determina interactiunea fiecarei parti ale sale cu intregul global. Astfel in cadrul procesului de traducere, traducatorul nu poate face abstractie de textul global. Singura solutie care ne permite redarea mesajului autorului este chiar interactiunea textului global cu unitatea minimala de traducere.
Este important insa sa stabilim semnificatia conceptului de „unitate minimala de traducere” cu privire la care Peter Newmark afirma „ Mare parte din traducerea unui text se realizeaza la nivel de cuvant, de unitate lexicala, de pozitie, de grup, de propozitie si de fraza – rar la nivel de paragraf, niciodata la nivel de text”. Este adevarat asadar ca traducerea in mod concret se efectueaza in baza unor unitati minimale de traducere (fraza, propozitie, expresie, cuvant), insa traducatorul nu trebuie sa piarda niciodata din vedere textul global deoarece elementele componente ale textului nu sunt segmente independente, de sine statatoare, ci, dimpotriva, interactioneaza intre ele, determinandu-se reciproc.
Referindu-se la conceptul de „echivalenta”, vazuta ca obiectiv suprem al unei traduceri, Dana Grasso vorbeste despre „echivalenta traductiva” care reprezinta, conform acesteia, parametrul fundamental in virtutea caruia o traducere este considerata traducere a unui anumit text si nu o simpla transpunere. Astfel traducatorul evaluand textul sursa (considerat ca fiind un unicum irepetabil), isi elaboreaza propria strategie traductiva in baza caracteristicilor acelui text iar in timpul procesului traductiv, caracteristicile textului-sursa vor fi transferate textului-tinta, acesta fiind singurul mod de a obtine mult dorita echivalenta traductiva.
Sursa: Dana Grasso, Traduttologia e Traduzione, Editura Meteor Press, 2003.
